Simpozionul de creaţie artistică de la Stana

Judeţul Sălaj a enumerat în anul 2013 cinci tabere de creaţie susţinute în diferite locuri: Jibou, Vârşolţ/Pericei, Doba, Petrindu, Jebucu. Câteva dintre aceste proiecte au avut o viaţă mai scurtă, de doi ani (Doba, Vârşolţ/Pericei), rezultatele creaţiei valorificându-se sub formă de expoziţii însoţite şi de pliante, cum e cazul celui din Doba, expoziţia realizându-se la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj în anii 2012-2013. Mai amplu, în perspectiva ei propusă de organizatori, tineri absolvenţi şi masteranzi ai facultăţilor de artă, proiectul V-PAR (Vârşolţ-Pericei Art Refuge) s-a materializat cu două sesiuni de creaţie, urmate de câte o expoziţie la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, respectiv la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, cel din urmă însoţit şi de un catalog cu valoare documentară cuprinzând reproduceri ale pieselor din expoziţie. Taberele de creaţie din Petrindu, susţinute cu sprijinul parohiei reformate locale, şi în special cea din Jebucu iniţiată şi derulată de Fundaţia Studio Art „Reményik Sándor” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Biserica Reformată din Jebucu, au deja o viaţă lungă, cea din Petrindu aflându-se la 15 ani de existenţă, cea de la Jebucu având 21 de ani vechime. Simpozionul internaţional de arte vizuale „Arta în Grădină” de la Jibou organizat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj în parteneriat cu Centrul de Cercetări Biologice „Vasile Fati” din Jibou are şi acesta vârsta de cinci ani, fiecare ediţie soldându-se cu câte o expoziţie de grup şi una personală a unuia dintre participanţi, precum şi cu câte un catalog exigent de expoziţie. O sinteză a celor două decenii de „artă la Jebucu” a fost cuprinsă în volumul bilingv cu acelaşi titlu şi editat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, ca rezultatul unei documentări susţinute de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău în anul 2015, mai multe lucrări ale artiştilor prezenţi la aceste tabere aflându-se în patrimoniul muzeal şi în gestiunea CCAJS. Astfel constituite, şi anual îmbogăţite, aceste colecţii vor furniza informaţii valoroase pentru cercetările viitoare în domeniul artei din Sălaj.
Un nou proiect artistic a luat naştere în anul 2016 din iniţiativa Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău tot într-un sat cu valoare emblematică în judeţ, Stana, de pe Valea Almaşului, lângă Jebucu şi Petrindu. Se pare că aceste locuri ascunse ale Ţării Călatei (aparţinând administrativ de judeţul Sălaj), irelevante oarecum din punct de vedere al turismului de pe şoseaua Zalău – Cluj-Napoca, au un anumit sens al artei, o sensibilitate pentru creaţia artistică, mai mult (şi mai probabil), au o anumită atractivitate simbolică pentru artişti. Stana, satul unde a locuit Kós Károly arhitectul, artistul şi scriitorul, mentorul şi intelectualul fruntaş al maghiarilor ardeleni cu influenţă definitorie pentru spiritualitatea transilvană din perioada interbelică, şi satul unde se naşte şi petrece multă vreme marele sculptor şi profesor universitar Kós András, respectiv etnograful dr. Kós Károly (ambii copii ai arhitectului Kós), are toate atuurile să fie un loc ideal de întâlnire pentru artiştii contemporani. E drept, cei de etnie maghiară se regăsesc mai uşor în acest context istoric, dar şi etnografic al Stanei. Loc de întâlnire pentru artişti – cu atât mai mult cu cât casa de lângă curia lui Kós, casa Szentimrei, proiectată de marele arhitect în al său stil inconfundabil de sorginte tradiţională/rustică, a fost folosită pe vremuri chiar de Facultatea de Artă din Cluj ca şi loc de tabără de creaţie pentru studenţi.
La Stana, cu toate că satul nu mai enumeră nici o sută de locuitori decât la sfârşit de săptămână, există cinci pensiuni! Această abundenţă pe planul ofertei de cazare se bazează pe turismul local, şi nu fără motiv: este locul unde se întâlnesc lingviştii studenţi în tabere de creaţie de vară, tot acolo se susţin de câţiva ani simpozioane de creaţie cinematografică: concursul de filme cu subiect etnografic este iniţiat de Fundaţia „Cercetător Ştiinţific dr. Kós Károly” din Budapesta, iar mai nou Farşangul de la Stana este programul cu cel mai mare grad de atractivitate, enumerând sute de participanţi din Ardeal şi Ungaria. Proiectele şi taberele muzicale pentru tineri şi copii, derulate de ONG-uri, serviciile de divertisment ecvestru ale unui antreprenor local contribuie şi ele la diversificarea ofertei culturale, care au făcut ca localitatea Stana să-şi găsească locul binemeritat în circuitul turistic ardelenesc. Aspectul tradiţional tipic pentru Ţara Călatei (arhitectură, port, interioare etc.) bine păstrat, atrage pe aceste locuri nu numai etnografii români şi maghiari, dar şi turiştii, colecţiile de artă populară existente aici şi în localităţile din zonă fiind deseori documentate nu numai de specialişti.
Cu o astfel de încărcătură culturală am ales sub egida muzeului, în forma unui proiect creativ, să ne întâlnim la Stana în scopul schimbului de experienţă dintre plasticieni şi în primul rând pentru a dedica cât mai mult timp creaţiei artistice. Astfel, la sfârşitul lunii august 2016 s-a realizat simpozionul de creaţie la care am invitat artişti din Sălaj şi nu numai. Finanţat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, ediţia din acest an al proiectului s-a finalizat cu un material artistic prezentat în cadrul expoziţiei cuprinse şi în programul MUZA Fest, la galeria Minerva din Cluj-Napoca, unde cei zece artişti participanţi şi-au prezentat lucrările pentru publicul avizat şi colegii de breaslă din Cluj. Curatorii expoziţiei, muzeograful Szabó Attila şi criticul de artă, curator Dabóczi Géza din Cluj, au propus pentru publicul clujean o selecţie plăcută din lucrările taberei completată într-o mai mică parte şi cu lucrări de atelier.
Expoziţia cu titlul „Dealul Melcilor”, un toponim din Stana de pe lângă casa Szentimrei – gazda simpozionului – a cuprins o suită de lucrări grafice şi de pictură, precum şi sculptură în lemn. Dobolyi Tamás (Delniţa, jud. Harghita) grafician cu un sens profund al contemplării filosofice, a participat cu o serie de linogravuri dintr-un ciclu cu temă mitologico-alegorică în cadrul căruia a cuprins şi piese realizate în tabără; Horváth Levente (Jebucu, jud. Sălaj), pictor foarte sensibil la esenţializări subtile şi lirice, deosebit de expresive compoziţional şi cromatic, a prezentat o serie de uleiuri din ciclul Memoria şurii; Adorján Ilona (Zalău) a contribuit la materialul expoziţiei cu picturi în ulei de format mic realizate în tabără despre fragmente de peisaj într-o cheie fauvistă şi obiecte de uz casnic cu un deosebit rafinament cromatic (scaun vechi); de asemenea şi Rózsa Róbert (Zalău) a expus picturi în ulei într-o notă de clar-obscur pictural. Sculptorul Hosszu Zoltán (Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) a participat cu trei piese realizate în lemn într-o exprimare abstractizantă, dar cu un farmec aparte al umanului surprins în acestea. Vári-Váncza Edith (Zalău) a propus ansamblului expoziţional un triptic realizat în tehnica picturii în ulei surprinzând cromatica şi morfologia acaparatoare a peisajului din apropierea Stanei. Fábián Emőke, tânără pictoriţă, a cuprins în expoziţie picturile în ulei realizate în cadrul taberei, o abordare a subiectului generos al peisajului cu sensibilitatea de plein-air al marilor maeştri. Szabó Anna-Mária lucrează în ulei, tehnică în care abordează (prin piesa expusă) aparent tema peisajului care, totuşi, este suprascris în ideea unei conceptualizări cu neaşteptate motive ieşite din contextul convenţionalului. Dabóczi Géza, în calitate de pictor, redă spectaculosul unor generoase motive de peisaj şi fragmente de vegetaţie locală cu o simbolică specială surprinse în momentele de graţie ale luminii zilei (după-masa târzie a lunii august). Curatorul Szabó Attila are contribuţia şi de pictor la această expoziţie, prezentând o suită de picturi în ulei realizate în cadrul simpozionului, în care apar aspecte locale ale peisajului şi ale satului din vale, abordate într-o viziune pornind de la cea expresiv-figurativistă până la una cvasi-abstractă.
Soldat printre altele şi cu o serie de prelegeri informale de natura sociologiei artei contemporane şi a pieţei (ne)existente a acesteia, cu prezentările de portofolii ale participanţilor, schimbul nemijlocit de idei şi sentimentul confortant de apartenenţă la un grup de profil, nemaivorbind de cele circa patruzeci de lucrări de artă realizate, proiectul artistic – putem spune – şi-a atins scopul. Acesta era cel al sprijinirii şi promovării artei plastice contemporane cu o relevanţă sălăjeană, totodată, obiectiv prioritar, dezvoltarea patrimoniului muzeal, care a fost atins în aceeaşi măsură. Participanţii la simpozion au donat câte o lucrare de artă realizată în tabără sau în atelier, prin care colecţia de artă contemporană a muzeului s-a îmbogăţit cu alte zece opere.

Szabó Attila
(articol publicat în revista “Caiete Silvane”)

Leave a Comment